Pizza Marguerita

Acum, despre pizza sunt multe de povestit. Coacerea unei pizze este o artă în sine, în mod special dacă vorbim despre regina pizzelor napoletane, Pizza Marguerita. Pizza napoletană nu se frământă cu sucitorul. Și nici la robot, ci doar cu mâna. În mod ideal ar trebui să folosim și făină specială din Italia. Coacerea traditionala se face în cuptoare de cărămida pe bază de lemne, temperatura atinsă în aceste cuptoare este destul de înaltă, adică vreo 450 – 480 de grade. Așa că trebuie să vă dezamăgesc deja deoarece cuptorul nostru (fie el electric ori pe gaze) nu va ajunge niciodată la această performanță. Deci din start nu vom atinge EVER aceeași textură pe care am savurat-o în pizzeria aia faină din Napoli. Dar asta nu înseamnă că pizza noastră nu va fi bună! Dimpotrivă, va fi delicioasă! Acum, evident că puteți folosi o piatra specială pentru copt pizza în cuptorul electric. Se găsește în comerț. Nu uitați însă că aceasta trebuie încinsă bine, bine înainte de folosire. Cel puțin cu o oră înainte și la cea mai înaltă temperatură. 1) pregătirea va lua mai mult timp. Deci momentul de pizza nu va fi unul spontan ci trebuie gândit și pregătit înainte. 2) Încălzirea pietrei se va reflecta și pe factura electrică. Eu am adaptat rețeta nevoilor și posibilităților noastre. Adică folosesc făină românească și nu mă complic cu piatra de copt. În cazul familiei noastre, coacerea unei pizza e un eveniment fun. Toată lumea participă. Se negociază toppingurile, celui mic îi revine onoarea de a decora pizza... așa că nu ne complicăm prea mult să respectăm rețeta originală cu sfințenie. Bun să fie! :)

INGREDIENTE PT 3 PERSOANE

- 500 de făină pentru pâine, tip 650

- 20g de drojdie proaspătă

- 1/2 linguriță de zahăr

- 325 ml de apă călduță

- 1 vârf de sare

- 1-2 linguri de ulei de măsline (opțional)


Topping - ulei de măsline

- suc de roșii

- busuioc proaspăt

- 1-2 rotițe de mozzarella

- 1-2 roșii proaspete sau mai multe roșii cherry



PREPARARE


1) Într-un castronel, frecăm drojdia cu 1/2 linguriță de zahăr și cu 2 linguri de apă. O lăsăm să stea 5 minute până când se activează drojdia (începe să facă ca o spumă subțire pe deasupra). Procedăm așa ca să meargă mai repede dospitul ;)

2) Pregătim planșa de gătit (adică o presărăm cu un pic de făină). Într-un vas amestecăm un pic de făină cu pic de apă + sarea. Iar adăugăm făină, iar apă. Când începe să se formeze deja aluatul adăugăm și drojdia, puțin câte puțin. Puteți să frământați și direct pe planșă dacă doriți. În Italia așa se procedează ;) Dar pentru începători e ceva mai ușor într-un castron.


3) După ce am terminat alimentele, răsturnăm aluatul pe planșa de gătit și de abia acum începem serios cu frământarea :D Folosim tehnica strech and fold (întinde și împătură). Dăm aluatului o formă dreptunghiulară și fixăm cu palma stângă capătului dinspre noi. Cu mâna dreaptă tragem de capătul liber și îl împăturim. Întoarcem aluatul în sensul acelor de ceasornic și repetăm operațiunea de 4 ori.


4) Din 500g de făină ne vor ieși 3 pizze medii. Pentru a ajunge acolo, împărțim aluatul în 3 bucăți. Fiecare bucată de aluat o luăm din nou la frământat și o aplatizăm cu podul palmei. Îi dăm o formă de disc și îi împăturim marginile spre centru. Acum avem 3 biluțe de aluat. Le acoperim cu o cârpă de bumbac și le lăsăm la dospit. Aprox 60-90 de minute. Le puteți transfera pe o tavă cu pergament presărată cu mălai și făină dacă aveți nevoie de spațiul de pe masă.


5) Dăm drumul la cuptor la 180 de grade. Pregătim toppingurile.


6) După dospire, luăm fiecare biluță de aluat și o întindem. Avem grijă să fie mai subțire, mai întinsă la mijloc și mai groasă spre margine.


7) Acum, dacă ar fi să respectăm metoda tradițională, ar trebui să transferăm aluatul întins cu o lopată de lemn pe piatra de copt. Asta după ce aruncăm în aer de câteva ori aluatul... sadly, we shall not do that now :D eu vă recomand să puneți o hârtie de pergament pe planșa de framântat, întindeți aluatul pe ea după care transferați hârtia cu aluatul pe ea direct pe tavă. Cum tava noastră de prăjituri era ocupată cu altceva, am întins aluatul într-o tavă de pizza rotundă pe care o ținem de rezervă tocmai pentru genul acesta de situații. 6) Acum urmează sucul de roșii. În mod normal îl întindem pe aluatul crud și îl dăm așa la cuptor. Mie îmi place însă să bag la cuptor aluatul simplu pt 5 minute. După care îl scot și de abia acum întind și sucul de roșii împreună cu toppingurile dorite (felii de mozzarella, felii de roșii). Probabil că dacă aș avea o bunică italiană m-ar dezmoșteni right here and right now pentru această ofensă adusă artei de a face o pizza.


7) Scoatem pizza și decorăm cu frunze de busuioc. O tăiem în 4 și fiecare membru al familiei are dreptul la o felie. După care reluăm acțiunea, căci mai avem 2 biluțe de aluat, deci 2 pizze în devenire :) Așa procedăm noi că să nu mănânce o singură persoană în timp ce celelate stau și se uită ;)

Notă

- poate la prima vedere vi se pare greu să faceți pizza în casă. DAR, măcar știți ce mâncați. De multe ori aluaturile congelate de-a gata conțin ingrediente foarte nesănătoase, gen uleiul de palmier. Multe E-uri, mulți conservanti, coloranți etc etc. Cu siguranță există multe localuri de unde se poate o comanda o pizza de-a gata. Dar când ai deja o familie de hrănit... 3 pizze se simt deja la portofol. Pe lângă faptul că și livrarea durează cam 60-90 de minute din momentul comezii. În timpul acesta poți să te apuci deja de pizza și măcar știi că ai mâncat ceva bun ;)



Notă

- evident că puteți folosi ce toppinguri vă plac vouă. Eu v-am dat aici ingredientele pentru pizza marguerita clasică. Pentru a doua pizza am pregătit șuncă de Praga, măsline (fără sâmburi că aveam copil mic), ardei feliat, ciuperci și cașcaval. Nu cred că trebuie să vă povestesc eu că atunci când vine vorba de pizza... the sky is the limit :)


Bună și bine ai venit pe Chez Doinush!

Sunt entuziasmată de tot ceea ce înseamnă mâncare, prefer însă să folosesc alimente și ingrediente locale, de sezon și cât mai puțin procesate (atât cât permite secolul 21...). Sper să descoperi și tu o rețetă care să îți placă printre aventurile mele culinare!